Rasaritul

Plecasem cu mama in vizita la niste cunostinte in satul Luncani,unde urma sa ne petrecem week-endul.Stapana casei,o tanti grasa si blanda,ne-a primit cu masa plina de bunatati.Am mancat cu mare pofta,pe deoparte datorita faptului ca gatea bine,pe de alta ,datorita aerului tare si zbenguieli.Dupa mancare am iesit in curte,de unde am mancat in voie mere,culese chiar de mine din pomii inca mici din curte.
-Mai incet cu merele ca iti va fi rau,inca nu-s coapte!
-Lasa fata sa manance cat pofteste,acolo la oras nu aveti voi dinastea.
-Eu o las,sa nu i se faca rau.Mananca toate verziturile!
Intradevar aveam obiceiul sa mananc tot ce era verde.Cel mai mult imi placeau merele padurete si corcodusele verzi,dar si agresele ,macrisul si coditele de la vie.De fapt si acum imi plac!
Privirea blanda si ingaduitoare a batranei,ma faceau sa ma alint si sa ma intrec,dar,cum intreceam masura,ma aducea mama cu picioarele pe pamant.
Ziua trecu repede si frumos.Dupa ce o indupleca pe mama,tanti ma duse "pe ulita" si ma prezenta copiilor,iar acestia ma acceptasera repede.Una dintre fetite,Cosmina,era cam de-o varstra cu mine,si pana seara am devenit de nedespartit.Am sarit elastic,coarda,ne-am jucat de-a v-ati ascunselea si jocuri cu mingea.Seara m-am intors in casa,fericita si cu o foame de lup.De cum am intrat in casa,ma intampina un miros imbietor de tocana de pui,cu mamaliguta.Am mancat pana ce mi-am facut o burtica ca somalezii.Cu toate astea am dormit bustean,in patul tare si asternutul cu miros de soare.
Dimineata m-a trezit cantecul cocosului si latratul cainelui.Am iesit in curte,imbracata in pijama,si am gasit-o pe tanti care se pregatea sa mulga vacuta.M-am tinut dupa ea,povestind intruna.Ea radea,scuturandu-si burta mare,minunandu-se de energia si veselia mea.Dupa ce am primit un pahar de lapte,am intrebat-o daca pot sa ma duc sa vad daca s-a trezit Cosmina.Daca a vazut ca nu poate sa ma convinga,m-a lasat.
-Nu sta mult ,ca ne cearta maica-ta pe amandoua!
Mi-am luat repede hainele pe mine,si am luat-o la fuga.Tanti avea dreptate,nimeni nu era pe ulita.Soarele abia daca rasarise.M-am uitat dupa el.Se vedea dincolo de padure ca o portocala uriasa."As putea ajunge la el,sa-l vad de aproape?"Padurea era destul de aproape,iar eu stateam langa poteca ce ducea spre ea."Daca ma urc pana in deal,voi vedea cu siguranta soarele!"Am pornit grabita pe poteca,hotarata sa nu-l las sa se ridice pe cer,inainte sa ajung la el.Mare mi-a fost dezamagirea cand ajunsa in varf,am vazut ca mai am de strabatut o vale si un deal pana la el."Sa nu pierd timpul!"Desi obosita,nu ma dadeam asa usor batuta.Din cand in cand,privi in spate,intrebandu-ma daca voi mai stii sa ma intorc.Mi-aduceam aminte de "Hansel si Gretel",doar ca eu nu aveam cum sa-mi las semne. Intr-un final,am ajuns in varful celui de-al doilea deal. Aveam emotii si abia asteptam sa vad marea portocala.Soarele devenise auriu si in nici un caz nu era acolo unde eu m-as fi asteptat.Se inalta semet pe cer si isi vedea de treaba.Lectia o invatasem,asa ca eram pregatita sa ma intorc acasa.Aveam putine emotii,speram sa nu ma fi ratacit.De altfel imi era si foame,nu mancasem nimic in afara unei cani de lapte.Am luat-o la fuga in jos ,si am incercat sa tin linia dreapta.In fata ochilor imi aparuse mama cu mainile in sold si incruntata,si eram convinsa ca ma va certa."Chiar si asa,numai sa ajung inapoi,altfel voi muri de foame sau ma va manca lupul."
Incepuse sa-mi fie putin frica.Dupa primul deal,am vazut poteca pe care am urcat,asa ca m-am linistit si am coborat fericita.Am ajuns la casa si am auzit-o pe mama cum ma striga.Dupa vocea ei,imi dadeam seama ca nu-mi va fi usor."N-o sa ma inteleaga daca ii spun de soare!Va fi secretul meu!"
Cand dadu cu ochii de mine,fugi catre mine ,ma prinse de mana si ma scutura nervoasa,urland la mine.
-Unde ai fost??Cine ti-a dat voie?Un pic te scap din ochi si dispari!Ma lasi sa innebunesc aici si sa trezesc tot satul!Intra in casa,ne facem bagajele si plecam,m-ai facut de rusine...
Mama continua pe acelasi ton,si chiar ma abtigui.M-am abtinut sa scot vreun sunet,si chiar ma abtinui sa imi frec locul plesnit,cu toate ca simteam furnicaturi.
Tanti facu tot posibilul sa o linisteasca pe mama,care intr-un tarziu ceda,dar cu conditia sa nu ies din curte.
M-am asezat pe bancuta din curte,suparata."Soarele nu l-am ajuns,pe mama am suparat-o,am primit si o palma,si nici cu Cosmina nu ma voi putea juca azi..."

8 Martie

Adunasem cu greu niste banuti pentru ziua mamei de 8 Martie.Aveam o pusculita in care puneam aproape fiecare leut pe care il primeam ,si asta nu se intampla prea des.Eram emotionata si agitata.M-am dus la bunicu,care a contribuit si el cu niste banuti,si am dat o raita prin magazine.Ma uitam nehotarata la toate posibilele cadouri,incercand sa ghicesc daca i-ar placea mamei mele..Am gasit o felicitare,cu un catelus foarte dragalas,pufos si cu fundite,care tinea un cos plin cu flori.Nu era foarte scumpa,asa ca ma invarti sa mai gasesc ceva.Vazusem o scrumiera mov,foarte frumoasa,de care ma gandeam ca se va bucura,odata fiind fumatoare,si pentru ca era culoarea ei preferata.Si apoi si pentru ca i-am spart o frumoasa scrumiera de rubin,din greseala. Fugi apoi sa cumpar nelipsitele flori.Am cumparat cateva buchetele,pe care aveam de gand sa le desfac,si sa fac unul mai mare.Ma intorsesem la bunicul,unde am inceput sa impachetez cadoul cu grija..Am desfacut felicitarea,si am stat o gramada de vreme cu pixul in mana,incercand sa scriu cele mai frumoase randuri. Cand terminasem,ma uitam la pachet,care era asa de micut,si imi veni o idee.Bani nu mai aveam,asa ca trebuia sa imi folosesc imaginatia.Aveam inca timp,mama era la servici.M-am bagat intre sculele bunicului care ma privea amuzat.
-Ce vrei sa faci?
-Un tablou la mama!
-Din ce?
-Vad ca ai niste scanduri,le tai si fac o rama.
Zis si facut.Nu ma prea lasam ajutata,in schimb nu ma scapa din ochi,ca nu cumva sa ma tai sau sa-mi dau cu ciocanul peste degete,dandu-mi din cand in cand indicatii,fara a fi pisalog. Rama si spatele tabloului era gata.
-Si acum ce bagi acolo? Il priveam incruntata si gandita.Talent la desen nu aveam,ar fi fost pacat sa ma apuc sa-l mazgalesc.Deodata ma luminai la fata si incepui sa cotrobaiesc in debara,unde vazusem eu o bucata de etamina.Cu acul si cu lanita rosie,faceam x-uri de cu zor,pana ce ii dadusem o forma de floare.Deasupra scrisesem tot cu ac si ata,ziua,luna si anul.Am desfacut cuitele ce tineau spatele tabloului,,apoi am lipit etamina. Eram fericita si mandra..Am plecat acasa,mai mult fugind.Mama ajunse deja.Ma apropie de ea cu mainile la spate,toata zambet si imbujorata.
-Ce ai acolo? I-am intins mai intai,buchetul de flori,si i-am spus cu emotie in glas.
-La multi ani!I-am dat apoi cadoul,urmarandu-i fiecare gest,privire sau sclipire din ochi. Ii placu scrumiera,ma stranse in brate dupa ce citi felicitarea,si se minuna de tablou,de care eram cel mai mandra.
-Mai am un cadou pentru tine!
-Ce mai ai?ma intreba zambind.
-Am invatat un cantec pentru tine.
-Ia zi-l!
-E ziua ta ,mamico
In dar ti-am adus inima
Si crede-ma mamico
Un dar mai frumos
Nu se putea

Am vrut sa-ti culeg o floare
Un mic ghiocel frumos
Dar cine nu stie oare
Ca nu e de folos

Am vrut sa-ti culeg
Din soare
O raza sa-ti prind in par
Dar tu stralucesti mai tare de dragoste si dor!